REINTRODUCEM MUZICA CLASICĂ ÎN SECOLUL 21
PENTRU A ELIMINA DISTANŢELE DINTRE ATENEUL ROMAN ŞI NOILE GENERAŢII
Arr. For Voice & Strings Quartet / Preclassic Chamber Voices / Q Concept – un nou concept în muzică
muzici şi texte Florin Chilian
Pre@Clasic Vinil – Florin Chilian
Pre@Clasic Vinil – Florin Chilian
Un proiect muzical la care am lucrat 8 ani, dintre care primii 3 am încercat să conving lumea muzicii clasice din România că se poate. Am renunţat în clipa în care un important muzician încerca să mă convingă că la vioară nu se poate cânta ca la chitara întrucât:
“Vioara este un instrument care are un băţ cu păr pe el”. L-am facut la dicteu.
Dorinţa mea este să scot aşa zisa “muzica a elitelor” din locaţiile elitiste!
Pre@Clasic Vinil – Florin Chilian
Nimeni niciodată nu a pus voce, orice partitura vocală, cu atât mai puţin “Pop” alături de muzică de cameră. Muzica de cameră, regina muzicii prin excelenţă şi cu precădere a muzicii clasice poate şi trebuie să fie o bucurie pentru toţi iubitorii de muzică, pentru fiecare dintre noi.
Muzica de cameră nu trebuie să mai fie atât de greu accesibilă! Vreau să pun în valoare frumuseţea muzicii preclasice şi să o aduc în firescul vieţii noastre de zi cu zi.
Pre@Clasic CD – Florin Chilian
SUMARUL PREZENTĂRII ALBUMULUI
Albumul ajută tinerii – şi nu numai – să treacă aşa zisa prăpastie iscată nefiresc între „elita culturală” şi generaţia „Millennials” pe de o parte, şi între aceeaşi „elită” şi cei care nu au avut încă ocazia să descopere frumuseţea muzicii clasice.
Elimină distanţa între Ateneul Român şi noile generaţii, păstrând însă cu străşnicie înalta calitate muzic
Pre@Clasic CD – Florin Chilian
ală. Atrage tinerii spre tot ce înseamnă muzica clasică, într-o manieră firească. Niciodată, nimeni, niciunde nu a unit regina muzicii clasice care este „Muzica de cameră” – şi în special quartet-ul
de corzi – cu tot ce ţine de cultura muzicii „Pop”.
În acest album, practic un best-off Florin Chilian, piesele deja foarte cunoscute publicului sub forma lor pop au fost reorchestrate în stil preclasic-clasic (dar cu o abordare „actualizată”) pentru quartet de coarde. Inclusiv Zece, căci legătură emoţională a publicului cu piese cunoscute și îndrăgite uşurează accesul publicului la muzica clasică.
Albumul va include și piese noi. Șaveica de la Sarica Niculiţel – o manea preclasică. O doină – muzică profund românească – Colț de Lup – trasă la tigaie în preclasic cu un quartet de corzi – 2 viori o violă şi un violoncel – dar şi un tango…
Chiar dacã
chiar dacã
n-o mai vezi zîmbind chiar dacã
chiar dacã n-o mai simţi venind
chiar dacã
chiar dacã nu-nţelegi cum s-a- ntîmplat
chiar dacã
n-o mai poţi suna, chiar dacă
chiar dacă n-o mai poţi chema
chiar dacă
doar amintirile-au rămas de atunci cu voi
chiar dacă
nu-i mai poţi vorbi chiar dacã
chiar dacã n-o poţi întîlni
chiar dacã
chiar dacã toatã lumea e-ntre voi
chiar dacã el nu-i vinovat
chiar dacã ştii şi n-ai uitat
chiar dacã lumea s-a-mpãrţit stupid la doi
chiar dacã viaţa v-a speriat
chiar dacã ştii el n-a uitat
şi telefonul sunã
sunã mereu
ce mult te-a iubit
cît te-a iubit de mult
chiar dacã nu te vede chiar dacã
chiar dacã nu mai crede chiar dacã
chiar dacã nu mai ştie unde eşti
chiar dacã
o mai vezi trecînd chiar dacã
la braţ cu soţul ei mergînd
chiar dacã
din cînd în cînd priveşte înapoi
Intoarce-te cînd dorm
întind mîna nu mai eşti aici
voci din urmã-mi spun
n-ai de ce sã te ridici
ea nu-i aici
vino-n sistem vino haide intrã
închid ochii mã întorc în vis
lumea nu e nu-i aşa cum a promis
mã-ntorc la tine-n vis
fii cu mine fii atunci cînd mã trezesc
n-am curaj de unul singur sã pãşesc
întoarce-te în somn
întoarce-te cînd dorm
fãrã chipuri sînt doar un costum
pune-ţi zgarda
eşti deja pe drumul bun eşti în sistem
gesturi false par sofisticaţi
gol în minte gol în suflet gol în ochii
goi ciudaţi eşti în sistem
fãrã vise n-ai neîmpliniri
n-ai speranţe n-ai dezamãgiri nu n-ai
eşti în sistem
bãi legumã nu te revolta
ce idei ce gînduri stai cuminte stai în
banca ta
eşti în sistem
Viaţa ca o curvă
Viaţa nu-i o curvă
Lasă!…
Lasă-i să-ţi cunoască inima
n-o zidi în piatră
lasă…
lasă viaţa să ajungă-n viaţa ta
hai lasă
nu fugi de lume
lasă lumea-n lumea ta
cu adevărat…
cu adevărat nu au cum să-ţi ia
nu au ce, nu au cum.
Ştiu eu, cîteodată…
Chiar ajungi să te saturi, de toate oglinzile lumii,
Cîteodată chiar eşti
Ştiu eu, cîteodată…
Chiar ajungi să te saturi, de toate legile lumii,
Cîteodată trăieşti
Ştiu eu, cîteodată…
Chiar ajungi să te saturi, de toate dovezile lumii,
Cîteodată chiar vezi
Ştiu eu, cîteodată…
Chiar ajungi să te saturi, de toate credinţele lumii,
Cîteodată chiar crezi
Oameni singuri
De ce oameni sunteţi singuri
Cine vă tot plînge-n gînduri
Şi cine din urmă vă tot cheamă mereu
De ce doar singurătate
De ce zîmbete trucate
Undeva e ceva ce din urmă vă cheamă mereu
De ce-i peste tot prăpăd
De ce ochii nu mai văd
Cine rămîne în urmă şi cheamă mereu
De ce spui că viaţa minte
Cînd inima ta mai simte
În ea e ceva ce din urmă te cheamă mereu
Cine-n viaţă e deşteptul
Cine-i prost?!, cine-nţeleptul
Şi cine rămîne în urmă şi cheamă mereu
Ce e rău şi ce e bine?!
Cine judecă pe cine…
Undeva e ceva ce din urmă ne cheamă mereu
Încotro merg paşii voştri
Încotro fugiţi să nu ştiţi
Cine rămîne în urmă şi cheamă mereu
5 Ceapa vieții mele
mi-am luat suport divin
nu se mai putea
se cere
să-mi țină rece paharul
cînd îmi cîntă lăutarul
ea și-a luat casă la curte
și un fraier să o mute
împărțim la doi necazul
pîna ieri nu a fost cazul
s-au scumpit banii femeie
au ajuns ca apa
tu ești ceapa vieții mele
plîng și eu ca tata
plîng cu vorbe și suspine
te dezbraci iar lîngă mine
dar ce rece e paharul
cînd îmi cînta lăutarul
nu mai da femeie-n cîine
că murim de foame mîine
nu mai bate cîinele
că gonești fripturile
e viața rea ca tirbușonul
cînd nu e gheață
scade tonul
dar io te iubesc cu foc
cum se iubește sticla-n dop
CD2
1 Iubi
iubi
ne-a topit pe toţi oraşul
a fugit chiar şi arcaşul
nimeni nu mai vrea nimic
iubi
hai la mare sã fugim
sã-i fentãm pe toţi poeţii
sã ne facem cã vîslim
iubi
i-a tîmpit pe toţi cãldura
stã primaru cascã gura
fãrã baltã nu-i la fel
iubi
ia cu tine numai slipul
hai sã numãrãm nisipul
restul totul e topit
iubi
ai instinct de gospodinã
simt cã vine luna plinã
dacã nu plec mã transform
iubi
nu cred cã ai vrea sã ştii
ce se-ntîmplã cînd e noapte
cînd trotuarele ie vii
iubi
se mirã toţi arhitecţii
cã se prãbuşesc pereţii
adu berea cã leşin
iubi
taicã-tu te vrea mireasã
zice cã sã-ţi facã casã
fug la mare mã salvez
2 lumi albe
vãd cum se adunã şapte semne-n lunã
se topesc în linguri ale vieţii riduri parcã
parcã-i un blestem parcã-aud un tren
îmi ţîşnesc din vene ale nopţii semne
mã scufund mereu şi e tot mai greu
cu-o faţã frumoasã moartea stã la masã
îmi promite raiul şi-mi aratã paiul
mã agãţ de viaţã ea mã scuipã-n faţã
se face praf lumea
se face praf lumea
lumea mea se face praf
te rog ajutã-mã
te rog ridicã-mã
moartea albã vine prafuri rele fine
valuri mari de ceaţã sufletul îngheaţã
toţi aruncã pietre fluturînd otrepe
ce lume tãlîmbã ce dreptate strîmbã
sînt prins între vãmi
mã agãţ de porţi soarta
iar mã trage la sorţi
3 Șaveica de la Sarica Niculițel
Șaveică fată frumoasă
Fugi și-adu vinul la masă
Și dă drumul Cailor
Pân’ la geana zorilor
Caii vinului s’alerge
Dorurile să dezlege
Sarica Niculițel
Să mai și trăim nițel!
Lângă barca răsturnată
La buturuga lu’ Cioată
Stau la sfat trei zei feciori
Frați din vița viilor
În pădurea dintre ape
Stau voinici la sfat de șoapte
În pădurea dintr-un Rai
Au venit să-și afle Cai
Izvorel din piatră seacă
Unde-i Letea neumblată
S-au născut trei Cai de soi
Ăsta-i vinul de la noi!
Cai crescuți cu jar de ape
Liberi zei crescuți cu lapte
Laptele de zi nebună
După-o noapte fără lună
Aleargă vinul prin oase
De aseră… Pe la șase
Caii negri, albi și roibi
Și se sting tristeți în colbi
Cel negru sfarmă măsele
Te ferește de belele
Și te duce-n zbor acasă
La mândrețe de nevastă
Calul alb e vin de soi
Să-l vorbești până pe joi
Să-i asculți tăcerile
Să-i simți depărtările
Calul roib te poartă-n noapte
Pe cărările de șoapte
În pădurea apelor
Sărutul fecioarelor
4 Zece
zece întîmplări ciudate şi-o minune
te-au adus în casă, zece
zece pictori se tot miră
cît eşti de frumoasă
zece zile trec absurde, nu ştiu, nu ştiu cum, nu ştiu pe unde, nu ştiu
zece vieţi de-aş sta cu tine
tot ar fi puţine
două stele paralele
stele, lacrimi înnodate şi
lumina de la ele
pentru tine, toate
patru prinţi cu trei castele
ape, lanţuri fermecate şi
tot cerul peste ele
pentru tine, toate
şapte zîne, toate bune
licurici… speranţe-n noapte şi
piticii din poveste
pentru tine, toate
nouă magi în faptul serii
o potcoavă sus departe şi
comorile din suflet
pentru tine, toate
5 Să nu ucizi!
n-ai drept să te minţi
să te păcăleşti că tot e-n zadar
să nu reuşeşti în tot ce visezi
n-ai drept să renunţi
n-ai dreptul să mori cît încă trăieşti
n-ai dreptul să minţi
să te amăgeşti cît alta iubeşti
şi viaţa din ea, vie-n viaţa ta
ucide de-acum în inima ta
tot ce ar urma
trebuie să ştii că ştiu, e scut!
trebuie să ştii că mîine e-n trecut
trebuie să ştii de oamenii ce-ţi fură viaţa
cu un zîmbet nenăscut
trebuie să ştii că ştiu, e scut!
trebuie să ştii că ieri încă nu a început
trebuie să ştii că nu eşti singur
e un drum deja făcut
ai dreptul să ştii, că un cuvînt
poate să deschidă un mormînt
n-ai drept să te ierţi prea uşor
n-ai drept să omori
visele din zori
ce alt om zidesc, ce-n alt om trăiesc
n-ai drept să ucizi, n-ai drept să decizi
ce-i bun pentru el chiar dacă el vrea
chiar dacă-i aşa
nu e viaţa ta
există bine, există rău
sînt amîndouă în drumul tău
există viaţă în viaţa ta
există ură şi dragostea
doar alegerea-i a ta
CD 3
1 Colț de Lup
Colț de Lup – Haită nebună
Urlă noaptea după Luna
Colț de Lup pe Quită Spartă
Urlă nopțile la Soartă
Sus în taina Stelelor – Luna!
Langă strunga Viselor- Zâna!
Ciob de Rouă risipit
Ursitoarele-au ursit
Floare galbenă de Rai
Floare galbenă de Rai
În poiana Magului
Sub crucea destinuluii
Lupii Albi cu colți de ger
Frații mei dintr-un alt Cer
Îmi botează frații Lupi – Luna!
Frații mei din sânge rupți – Zâna!
Se desfac blestemele
Se sfințesc Destinele
2 Dragostea mea
poţi plînge
cînd tu plîngi îngerii plîng şi plouă
poţi plînge
cînd tu plîngi stelele plîng
e rouă
lasă-te să plîngi în voie
îngerii te vor veghea
lasă-te să plîngi în voie
stelele te-or alina
dragostea mea
zîmbeşte
cînd tu rîzi îngerii rîd
e soare
zîmbeşte
stele-n ochi ţi-apar pe rînd
din mare
lasă-te să rîzi în voie
îngerii-ţi rîd în priviri
lasă-te să rîzi în voie
stelele-ţi dau amintiri
poţi plînge
numai cei puternici plîng
zîmbeşte
arde ce-a fost rău rîzînd
lume tainică de lacrimi
în priviri cînd îmi plîngeai
vedeam
lume însorită-n zîmbet
prin gînduri cînd îmi rîdeai
ştiam
3 Să nu furi!
Undeva la mijloc
Naty-ei, cea care-mi plîngea-n priviri
nu vreau să te fur,
vreau numai să te întîlnesc
undeva la mijloc
dragostea mea, un loc să găsesc
nu vreau să te furi
vreau doar să nu te amageşti
undeva la mijloc
între tine si tu, în lumina din inima ta priveşti
nu vreau să mă furi
vreau să te laşi să-ţi dăruiesc
undeva la mijloc
în seninul din privirea ta să ameţesc
nu vreau să ne furi
vreau numai să ne întîlneşti
undeva la mijloc
în visul din lumea pe care doar în gînd o regăseşti
nu vreau să te fur
vreau numai să mă risipeşti
undeva la mijloc
între tot ce eşti tu şi tot ce-ţi doreşti
nu vreau să te furi
vreau doar să nu te rătăceşti
undeva la mijloc
între tot ce-ai pierdut şi tot ce nu găseşti
nu vreau să mă furi
vreau numai să mă linisteşti
undeva la mijloc
între tot ce sînt eu şi tot ce-mi lipseşti
nu vreau să ne furi
vreau numai să ne ocroteşti
undeva la mijloc
între tot ce nu-ţi spun şi tot ce gîndeşti
4 Nu mai beau
nu mai beau că te văd frumoasă
nu mai beau că te iau acasă
nu mai beau că mă doare capu’
nu mai beau că-l visez pă tac-tu’
nu mai beau la ficat nu-i bine
nu mai beau că profiţi de mine
nu mai beau că te văd în raze
nu mai beau că provoacă gaze
făptură gingaşă
făptură divină
băutura-i de vină
băutura îngraşă
nu mai beau că să bei nu-i bine
nu mai beau că te muţi la mine
nu mai beau că-mi leșină mersul
nu mai beau că te văd
ești stresul
nu mai beau
nu mai beau rup filozofia
nu mai beau că-ti traduc chimia
nu mai beau că semeni cu mă-ta
ești la fel de acră
nu mai beau
mă-ta nu e mă-ta
mă-ta-i transformată
upgradată-n soacră
nu mai beau
nu mai beau știu că nu e bine
nu mai beau că mă văd cu mine
nu mai beau că polemizez amical cu Pleșu
nu mai beau că-mi sucombă preșul
nu mai beau că mi-e frig la mine
nu mai beau mă-mbăt de cuvinte
nu mai beau băutura-i rea
nu mai beau dar mi-e dor de ea
5 Termopane
poate am o karmă proastă
poate d-aia n-am noroc, da poate
poate a fost ceva în apă
poate d-aia stau la bloc
poate nu văd ce se-ntămplă
d-aia nu pricep nimic
da poate n-am avut căldură şi pă
puşi cînd ieream mic
poate că mama cu tata
au fost fraţi cînd iereau mici
pînă cînd s-a prins bunicu
eu eream deja aici
m-am născut cu trei mînuţe
nimic mai adevărat
ce mă fac cu karma asta
mă fac tată, mă fac tată de … putat
fă-te avocet, Săndele
termopane, termopane, tată
fă-te deputat
termopane, termopane of, of
fă-te şef dă stat!
poate la maternitate
poate mai tîrziu la creşă
ăia m-au schimbat cu altu’
şi mi-au dat altă adresă
poate că de mine însumi
mîna-mi şade prea aproape, poate
asta nu-i iubire…
da’ io sper că… poate.
io am vrut să fiu contabil
da’ nimeni nu ma-ntrebat
toti mi-au spus: cu faţa asta
fă-te, tată, avocat
şi-o să ai o casă-n centru
şi-o maşină mai dă neam
şi-o să ai în loc dă geamuri
la ferestre termopan.
6 Ursitoare
în palmã arde drumu’
ciudatã treabã-i viaţa
îmi zise vrãjitoarea da soarta se-ndreaptã
ţi-aratã faţa
destinu se-mplineşte aşa zice ghiocu
aleargã rãsãritu afarã-i maşina
te cheamã norocu hai
nimeni nu te-aşteaptã nu mai privi în urmã
ţi se aratã drumu hai calcã pedala
te chem în furtunã
ia viaţa de la capãt tot ce a durut sfãrîmã
a ta e lumea toatã hai calcã pedala
te aştept în furtunã hai
da
arde ceru-n urma ta
calc-o
da
hai dã-i blanã nu mai sta
calc-o
doar semne norocoase
din stele se adunã
îmi zise ursitoarea
hai calcã pedala
te chem în furtunã hai
