Despre Balada Mioriţei – Putin altfel

Despre Balada Mioriţei – Putin altfel.

Dupa 1989, vreme de cateva zeci de ani, trei zeci si ceva pana acum, in media romaneasca nu a fost si nici nu cred ca va fi permis sa se stie ca am avut, ca avem doi creatori romani extrem de bine plasati intr-un „clasament al vanzarilor”, clasament al succesului care ar fi putut orienta, in cazul in care era cunoscut pe scara larga, preferintele Romanilor.

Primul este Tudor Gheorghe – Cel mai bine „vandut” artist Roman de dupa 1989 si al doilea este Pavel Corut – Cel mai „vandut” si de succes implicit scriitor de dupa epoca ceausista. Amandoi cu milioane de unitati vandute sie ca vorbim despre muzica sau carti.

Poate ca nu este chiar de trecut cu vederea telefonul ambasadorului SUA din 10 martie 1993 catre domnul Pavel Corut prin care acesta solicita scriitorului roman zece exemplare din cartie dumnealui, scrise pana atunci in seria Octogonul.

Concluziile le trageti voi.

Fiecare dintre noi aven crezurile si credintele noastre. Nu este treaba mea sa judec sau sa justific in fata nimanui aceste lucruri, doar ca va propun o interpretare macar „neconventionala” a ceva ce mie imi dadea mereu cu virgula si anume Balada Miorita.

Va propun un pasaj care Pavel Corut vorbeste despre Balada Mioritei in cartea sa „Dincolo de frontiere”.

Este posibila aceasta viziune, este adevarata sau eronata?! Voi sa decideti. Minte deschisa si fuflete curate sa aveti!

„Perfecţiunea fără seamăn a acestei balade m-a făcut s-o studiez ca pe o istorie galactică, ca pe un mit primordial al omenirii. Descoperirile sunt cu adevărat interesante.

Biblicul păstor Abel, iubit de Dumnezeu, este ucis de fratele său Cain, agricultorul, dintr-o pornire de gelozie. Geticul baci moldovean, definit numai prin profesie şi zona de origine, este în pericol de a fi ucis de către tovarăşii săi, bacii ungurean şi vrâncean. Balada nu indică numele baciului moldovean şi nu întâmplător: numele său este o taină cunoscută numai de iniţiaţi.

Aşa cum numele dumnezeului ebraic era ascuns sub denumiri indirecte, de tipul El, Cel care este etc. Deşi Mioriţa pare să indice uciderea baciului moldovean, din conţinutul baladei nu rezultă ca faptul în sine să se fi produs. Ea cuprinde numai un fel de testament al moldoveanului, transmis verbal către una dintre mioare. Nu către oarecare, ci către una năzdrăvană, care putea înţelege ce era de înţeles. Logica şi bunul simţ ne îndeamnă a crede că, după transmiterea dorinţelor testamentare, baciul moldovean şi-a luat toate măsurile pentru a supravieţui, graţie calităţilor sale de excepţie. Asta rezultă cu necesitate din faptul că era „mai ortoman”, (foarte posibil octoman), adică un om purtând ca atribute două din cele patru silabe sacre (OM şi MAN).

Nu numai atât: balada îl arată drept moldovean, adică purtător al silabaei MO care indică descendenţa sa din Zeul Mocşei – Zamolxis. Mai mult, a treia silabă sacră, HUM, apare implicit, deoarece în credinţa populară a românilor, Constelaţia Ciobanului este Orionul, care are forma literei H. Din această constelaţie fac parte stelele Betelgeusa, Belatrix, Rigel, Saif, Almitam, Almitak, Mintaka. Şapte stele, exact cifra considerată sacră de către majoritatea credinţelor. Materialiştii au încercat să explice legenda biblică printr-o alegorie a dezvoltării sociale: triburile de agricultori (Cain) au luat locul triburilor de păstori (Abel).

Sunt curios cum vor explica Mioriţa. Şi ce vor spune la adresa păstorului moldovean, cu şapte stele în trup, cu trei dintre cele patru silabe sacre în numele său ascuns şi cu silaba MO, derivată din Zeul Mocşei-Zamolxis.

[…]Mă trag din Zeul Morţii!

Pe mine mă poate ucide numai Dumnezeul strămoşilor noştri! OM-MANI-PADME-HUM!

Zamolxe era şi Zeul Morţii (Mocşei)

[…] Am încercat să înţeleg ce legătură ar putea fi între păstorii cunoscuţi: baciul moldovean, Orion şi Abel constatind că majoritatea religiilor desemnează pe Dumnezeu şi slujitorii săi ca fiind păstori spirituali ai omenirii.

Am intuit că Mioriţa prezintă cifrat o confruntare similară celei descrise de Enoh în cartea sa (inclusă parţial în Biblie). Păstorul din constelaţia Orion, devenit în baladă moldovean, purtând în numele său secret trei silabe sacre tradiţionale (OM-MAN-HUM) precum şi silaba MO – derivată de la Moş, Mocşa (Ţara de dincolo de moarte), Zamolxe este confruntat de către doi asasini, tot păstori şi ei, vrâncean şi ungurean.

Silaba comună celor doi presupuşi asasini este ur (vr), care desemnează un antic oraş mesopotamian – Ur – (mileniul 3-1 înainte de Cristos), devenit capitala Sumerului. De aici încolo, Mioriţa a început să-şi arate tainele. Mult timp s-a considerat că istoria omenirii civilizate începe cu Sumerul. Există şi o carte cu acest titlu, Istoria începe la Sumer, scrisă de S.N. Kramer. Descoperirile din ultimele decenii au infirmat această teorie, demonstrând formarea arienilor în zona Carpaţilor.

Tăbliţele de la Tărtăria (Ardeal) mai vechi decât cele din Sumer cu circa un mileniu, au fost apreciate de mulţi savanţi drept cele mai vechi scrieri din lume. Istoricul american Paul Mac Kandrick a scris şi o carte pe această temă, Pietrele dacilor vorbesc. Probele istorice atestă faptul că civilizaţia militară a Sumerului a migrat din zona carpatină prin mileniul 3 înainte de Cristos.

Pe baza acestor da’te şi a baladei Mioriţa îmi permit să emit o ipoteză. Luptătorii din tribul hiperborean Ur au încercat să învingă şi să jefuiască cetatea tribului hiperborean Mol. Nu mai e un secret pentru nimeni că Moldava înseamnă cetatea (dava) lui Mol. De asemenea, cuvântul ortoman este pur geto-dacic, lipsind din limbile altor popoare (latină, slavă, ungară etc.) Lupta a decurs dur, fiind câştigată de păstorii din Mol conduşi, probabil, de un păstor ortoman (erou civilizator, extraterestru, zeu?) a cărui forţă rezida în conexiunile cu constelaţia Orion (H) – numită de geţi şi Constelaţia Ciobanului, precum şi în atributele enunţate anterior. Cunoscând deja faptul că civilizaţiile sumeriene, tibetane, indiene, iraniene au migrat din Carpaţi, odată cu miturile primordiale locale, putem afirma că mitul biblic, mult mai recent, s-a inspirat, culmea! – din balada Mioriţei, prezentând uciderea păstorului Abel de către fratele său Cain, într-o manieră uşor deformată, într-adevăr, triburile hiperborene Mol şi Ur erau înrudite, poate chiar coborâtoare din doi fraţi. învinşii din Ur au migrat până în Sumer Această ipoteză trebuie adâncită deoarece ridică noi ipoteze, dintre care cea mai interesantă îmi pare posibilitatea naşterii mitului biblic pe teritoriul românesc, a migrării sale în Sumer (prin Ur) şi preluării ulterioare de către evrei. în sprijinul acestei ipoteze stau mai multe scrieri greceşti antice, care susţin că în Hiperborea era paradisul şi leagănul credinţelor.

[…]

Roşu, galben şi albastru. Adică, exact culorile din tricolorul dacic, preluat de români. Iniţial, culorile reprezentau o realitate astronomică – răsăritul Soarelui – indicând de sus în jos – roşul Soarelui, galbenul Cerului luminat de Soare şi albastrul Cosmosului îndepărtat.

Ulterior, culorile au fost plasate pe verticală şi nu întâmplător! Dar această orientare reprezintă o mare taină a neamului, pe care nu trebuie să o cunoască toată lumea.” Pavel Corut

 

Colț de Lup – Descîntec/ Arr. For Voice & Strings Quartet
Muzica si text Florin Chilian

Colț de Lup – Haită nebună
Urlă noaptea după Lună
Colț de Lup pe quintă spartă
Urlă nopțile la Soartă

Sus în taina Stelelor – Luna!
Lângă strunga Viselor- Zâna!
Ciob de Rouă risipit
Ursitoarele-au ursit

Floare galbenă de Rai
Floare galbenă de Rai

În pădurea Magului
Sub crucea destinului
Lupii Albi cu colți de ger
Frații mei dintr-un alt Cer

Îmi botează frații Lupi – Luna!
Frații mei de sânge rupți – Zâna!
Se desfac blestemele
Se sfințesc Destinele

 

Îmi botează frații Lupi – Luna!
Frații mei de sânge rupți – Zâna!
Se desfac blestemele
Se sfințesc Destinele