Minimum 50 metri la magistrala de gaz
In cazul terenurilor traversate de magistralele de transport gaz metan, limita de siguranta impusa de lege este de minimum 50 de metri, stinga-dreapta fata de magistrala. Concret, nici o constructie nu poate fi realizata la o distanta mai mica de 50 de metri fata de magistrala. Reprezentantii Societatii Nationale de Transport Gaze Naturale „Transgaz” SA Medias sustin ca, in cazul in care proprietarul terenului doreste sa amplaseze constructia mai aproape de magistrala, exista doar doua posibilitati legale, costurile punerii lor in practica ridicindu-se insa la citeva sute de milioane lei. Una din variante ar fi devierea traseului magistralei, caz in care este necesar acordul proprietarilor terenului pe care aceasta va fi amplasata. In al doilea caz, tronsonul de magistrala poate fi inlocuit cu o conducta cu dubla izolatie si protectie anticoroziva marita. „In baza unui proiect, se inlocuieste tronsonul respectiv cu o conducta de clasa speciala, astfel incit constructia se poate apropia pina la cinci metri stinga-dreapta fata de magistrala. Este insa o solutie extrem de costisitoare”, a explicat Teofil Ciobanu, sef sector Iasi in cadrul „Transgaz”.
Astfel, directorul Regionalei Bacau a „Transgaz”, in care este inclus si sectorul Iasi, sustine ca investitiile pentru astfel de modificari ale magistralelor sint de ordinul zecilor de mii de euro. „Un kilometru de conducta, din clasa normala, costa aproximativ 150.000 euro. Conductele din clasa speciala (cu pereti ingrosati, dublu izolate si protectie anticoroziva sporita – n.r.) pot ajunge la pret dublu”, a explicat Alexandru Dumitriu, directorul Regionalei Bacau a „Transgaz”. Solutia tehnica – deviere sau inlocuire – trebuie stabilita de cel care executa proiectul, impreuna cu specialistii „Transgaz”. „Terenurile peste care trec magistrale de gaz metan sint in cele mai multe cazuri agricole si se folosesc cu destinatia respectiva. Daca terenul a fost scos insa din circuitul agricol, iar proprietarul vrea sa faca o constructie, beneficiarul trebuie sa suporte aceste costuri”, a adaugat Dumitriu.
4 metri fata de reteaua electrica
La constructiile aflate in apropierea retelelor electrice de medie tensiune (de pina la transformatoare) sau joasa tensiune (din interiorul localitatilor), reprezentantii „E.On Moldova” sustin ca exista doua situatii distincte. Prima ar fi in cazul in care constructia exista deja, iar reteaua urmeaza sa fie construita. „De obicei se verifica in teren si se evita astfel de situatii. In cazul in care, din anumite motive, nu se poate devia traseul retelei, atunci avem nevoie de acordul proprietarului pentru a trece pe deasupra proprietatii lui”, a explicat Lucian Luca, purtator de cuvint al E.On. Acesta sustine ca, in acest caz, proprietatea traversata este protejata cu o plasa metalica montata sub firele de tensiune. In acest caz, proprietarul ramine fara citeva zeci de metri patrati de teren, pentru care insa va primi despagubiri care se negociaza.
In cealalta situatie, cind reteaua este deja construita, iar proprietarul vrea sa ridice o cladire, distanta minima pina la care se poate apropia de retea este de 3 metri. „Aici se ia in considerare limita maxima de deviere a firelor (distanta laterala fata de stilp pina la care ajung firele, in momentul in care bate vintul – n.r.) si cel mai apropiat perete al constructiei”, a explicat Luca. In cazul in care viitoarea constructie ar urma sa fie mai aproape sau chiar sub firele de inalta tensiune, proprietarul poate cere devierea retelei, insa pe propria-i cheltuiala. „Un stilp metalic folosit la reteaua de medie tensiune costa aproximativ 5 milioane lei. Pentru devierea retelei, ca sa se construiasca o casa la distanta minima impusa de normele tehnice, ar ajunge la aproximativ 50 milioane lei”, a precizat reprezentantul E.On. Acesta sustine ca, in cazut retelelor de inalta tensiune, distanta pina la care se poate construi este de minimum 4 metri si nu exista posibilitatea ca reteaua sa fie deviata.
Se pot cere despagubiri de sute de milioane
In cazul aductiunilor de apa si al retelelor de canalizare, lucrurile par mai simple, fara a fi insa in avantajul proprietarului de teren. Distantele minime ale zonei de protectie nu pot fi micsorate. Reprezentantii RAJAC sustin ca legea are prevederi clare, prin care se impun limitele de amplasare a constructiilor. „Nu exista nici o modalitate de a se micsora aceasta distanta. Atit retelele de distributie, cit si aductiunile de apa, au zone de protectie sanitara si hidrogeologica si nu se accepta sa se construiasca la o distanta mai mica fata de reglementarile legale”, a explicat Ioan Toma, directorul RAJAC. In cazul retelelor de distributie a apei potabile si industriale, fundatia viitoarei constructii nu poate fi mai aproape de trei metri fata de conducte, iar la reteaua de canalizare, limita minima trebuie sa fie de doi metri. In cazul aductiunilor de apa, legea impune ca distanta intre fundatia constructiei si apeduct sa nu fie mai mica de zece metri. „Acum s-a impus aceasta distanta minima unica. Inainte erau distante diferite in functie de amplasarea constructiei. Se impuneau minimum 30 de metri daca aceasta era in amonte de conducta si 10 metri daca amplasarea constructiei era in aval de aductiune”, a explicat Toma.
Putem cere despagubiri consistente pentru ca nu ne folosim pe deplin proprietatea
In ciuda a ceea ce prezinta reprezentantii regiilor ca fiind litera de lege, avocatii sustin ca proprietarul unui teren tranversat de retelele de utilitati publice poate cere despagubiri consistente in cazul in care prezenta acestora il impiedica sa foloseasca pe deplin terenul. „Este proprietar pe terenul respectiv, nu doar in acte, ci si prin faptul ca plateste taxe pentru el. Fie poate cere despagubiri, fie se poate incheia un contract de chirie, echivalent cu valoarea lipsei de folosinta a terenului respectiv. Este normal ca, fiind proprietar, sa aiba posibilitatea de a-si exercita fara ingradire dreptul asupra proprietatii”, a explicat avocat Doina Stupariu. In astfel de spete, exista deja un precedent care poate fi folosit in procese, din 2004, din localitatea Sinaia. Astfel, „Transgaz” a fost obligata printr-o sentinta judecatoreasca sa achite depagubiri unui proprietar care nu si-a putut construi casa din cauza magistralei care-i trecea pe teren. „Reclamanta a solicitat despagubiri pentru un teren in suprafata de 520 mp, teren pe care intentiona sa ridice o constructie, dar nu o poate realiza din cauza existentei magistralei de gaz metan ce traverseaza zona. Judecatoria Sinaia a obligat pirita („Transgaz” – n.r.) la plata de despagubiri in suma de 539.760.000 de lei, retinind ca reclamanta, proprietara a terenului, nu poate edifica o constructie, astfel ca nu se poate bucura si dispune de lucrul sau”, se specifica in sentinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Un astfel de proces costa insa timp si bani. „Este greu de apreciat cit de mult se poate intinde un astfel de proces. Nu exista numar constant de termene. Depinde cit de bine este intocmit probatoriul. Trebuie facute expertize, se pot cere contraexpertize”, a explicat avocat Doina Stupariu.
Cit de usor poti lua teapa
Adesea conductele de gaz pot pacali cumparatorii de teren, pentru ca, fata de cele electrice sau chiar cele de apa, traseul celor de gaz nu este intotdeauna marcat corespunzator. „Am ajuns pina in fata la notar cu un proprietar de teren, pe linga lacul Rediu, de la baraj spre Iasi. Nu stiam ca prin zona cimitirului evreiesc, spre Rediu, trece o magistrala de gaz. Noroc ca m-a sunat un prieten chiar atunci, inainte sa semnez, care aflase ca vreau sa cumpar prin zona”, spune Vasile C., un iesean care a trecut „la mustata” pe linga o teapa de citeva mii bune de euro. Acesta spune ca negociase un pret bun, de 5 euro/mp, pentru jumatate de hectar acolo. Desi era acum aproape doi ani, pretul era unul foarte bun, in zona orice teren depasind 10 sau chiar 15 euro metrul patrat. „Mi s-a parut pretul cam mic, dar omul mi-a spus ca-l da la inghesuiala, ca pleaca in SUA. Am banuit ca or fi ceva nereguli prin acte. Am fost cu ochii cit cepele, dar in acte, nu pe teren, iar acolo era totul in regula. Inca trageam de om sa fac repede acte, ca sa nu scap chilipirul”, ne mai spune Vasile C. In cele din urma, nu a mai cumparat terenul, care si acum se afla la vinzare in cautarea unui cumparator neatent.
Daca ieseanul de mai sus ar fi cuparat, el ar fi vrut sa parceleze si sa revinda cite 1.000 mp. Nu ar fi putut insa, pentru ca pe acel teren doar in partea de jos ar fi putut construi, 50 metri in jurul magistralei nevazute neputindu-se ridica constructii cu temelie.”